Acord de optiune irevocabil

1. Natura Juridică a Opțiunii. Aspecte de Drept Comparat - JMD
2. Pactul de Optiune – Notar Cluj
3. Opțiuni și tipuri de garanții

Comentariile sunt închise pentru Natura Juridică a Opțiunii. Aspecte de Drept Comparat Totuşi, nici doctrina, nici practica judiciară autohtonă nu propun momentan o abordare uniformă cu privire la natura juridică a opţiunii, elementele caracteristice, structura drepturilor şi obligaţiilor.

În prezenta lucrare, a fost analizată practic toată doctrina relevantă naţională, au fost analizate sub aspect comparat prevederile legislaţiei şi opiniile doctrinare române, ruse, germane, americane, delimitată instituţia opţiunii de alte instituţii de drept civil aparent similare.

A fost formulată o viziune în ceea ce ţine de opţiune, şi practic ar putea servi drept un punct de reper, de ce nu, nu doar pentru un studiu academic, dar şi pentru aplicarea opţiunii în practică. English Abstract: Option is the archetype of the assymetry, and had been analyzed by the economists and by the lawyers also, the right, but not the duty of the optionee to conclude a contract, to request the performance of an obligation.

However, neither national doctrine, nor national judicial practice proposes a uniform approach regarding the legal nature of the option, to its characteristic features, the structure of rights and obligations.

In the present paper, the entire national doctrine has been analyzed, the comparative provisions of the legislation and the Romanian, Russian, German, American doctrinal opinions have been presented and the institution of the option has been delineated from other apparently similar civil law institutions.

A vision has been articulated, and could practically serve as a landmark, not just for an academic study, but why not, also for applying option in practice.

Revistă lunară de doctrină și jurisprudență

Keywords: contract law, option contract, civil contracts I. James Frank defineşte opţiunea drept un contract, garantat printr-o sumă, sau în anumite jurisdicţii, într-o formă scrisă, în care o parte, denumită optioneer, vinde celeilalte părţi, denumită optionsee, dreptul de a cumpăra, la dorinţa celui din urmă, obiecte acord de optiune irevocabil un preţ determinat potrivit condiţiilor din contractul de opţiune [15, p.

Achiziţionarea opţiunii, în acest mod, oferă dreptul nu asupra activului, ci doar la dobîndirea acestuia în viitor, drept de care dobînditorul se va putea folosi sau nu după propria sa voinţă. Contractele de opţiune prin funcţionalitatea sa permit cumpărătorului opţiunii de a-şi limita riscul doar la o anumită sumă premia de opţiunepe care o va pierde în cazurile nefavorabile, spre exemplu la micşorarea preţului de piaţă a activului de bază obiectul contractului de bazăşi doar dacă renunţă la dreptul său potestativ, fie expres, fie tacit — prin neexprimarea consimţămîntului acceptării în termenul stabilit de către părţile contractului de opţiune.

În Federaţia Rusă, până la intrarea în vigoare a modificărilor operate în Codul Civil Rus la data de 01 iuniecontractele de opţiune de multe ori au făcut obiectul litigiilor în instanţele de judecată, în acelaşi timp însă în practica judiciară a instanţelor şi doctrina rusă nici până în prezent nu s-a cristalizat o înţelegere exactă a naturii juridice a acestei construcţii.

Rămâneau neclarificate întrebările privind locul acestor contracte în sistemul de drept rus, statutul lor nenumit, legătura sau mai bine spus diferenţa de antecontract.

JURIDICE » Pactul de optiune si promisiunea de a contracta in noul Cod civil

Aceste lacune creau pentru părţile care utilizau asemenea construcţii, riscuri juridice serioase, în legătură cu acest fapt legiuitorul rus a ales să introducă în Codul Civil Rus norme cu privire la opţiune. Opţiunea de încheiere a contractului, este un contract care structurează acordarea unei oferte irevocabile de încheiere în viitor a oricărui contract de drept civil. Cealaltă parte beneficiarul opţiunii dobândeşte un drept potestativ secundar de acceptare a ofertei: în cazul realizării acestui drept potestativ şi transmiterii ofertantului acceptării ofertei oglindite în opţiune, contractul de bază se consideră încheiat, iar în continuare relaţiile dintre părţi vor fi guvernate de condiţiile acelui contract.

Spre exemplu, în cazul opţiunii de model put put optionacceptantul este potenţialul vânzător a unui bun oarecare, iar ofertantul — potenţialul cumpărător. Respectiv, dacă vânzătorul în limita termenului stabilit îşi va manifesta dorinţa de a vinde bunul, contractul de bază de vânzare-cumpărare va fi considerat încheiat, iar cumpărătorul va fi obligat să cumpere bunul, în condiţiile prevăzute de contract.

În cazul opţiunii după modelul call call optionacceptant este cumpărătorul, care în limita termenului stabilit este în drept să accepte oferta vânzătorului, după care să solicite transmiterea vânzarea unui oarecare bun stabilit în contractul de bază. Opţiunea de executare, reprezintă în sine o construcţie contractuală, în virtutea căreia o parte se obligă să-şi execute obligaţiile versiune de încercare a unei opțiuni binare cazul înaintării acestei cerinţe de către cealaltă partea.

Distincţia esenţială între opţiunea de executare şi opţiunea de încheiere a contractului, constă în faptul că opţiunea de încheiere este un contract distinct, iar acord de optiune irevocabil momentul în care este primită acceptarea ia cumpărare bitcoin contractul de bază.

Cu alte cuvinte, opţiunea de încheiere este un contract sui generis: contract care mijloceşte încheierea contactului de bază. Opţiunea de executare nu este un contract sui generis, acesta fiind oricare contract vânzare-cumpărare, locaţiuneîn care executarea obligaţiilor este amânată până la momentul înaintării cerinţei de către cealaltă parte.

La momentul înaintării cerinţei de executare nu ia naştere un nou contract, ci apare temeiul în baza căruia partea va trebui să-şi execute obligaţiile, care fac obiectul opţiunii. Opţiunea de executare nu dă naştere unui drept potestativ de a încheia un contract prin manifestarea de voinţă, ci un drept potestativ de a cere executarea obligaţiilor ce reies dintr-un contract deja încheiat.

Deci, în locul a acord de optiune irevocabil contracte, vom avea un singur contract care urmează a fi executat, după înaintarea cerinţei. În esenţă, opţiunea de executare este un model alternativ de structurare a schemei, prin care actualizarea tranzacţiei depinde de aprecierea arbitrară a uneia dintre părţi, iar diferenţa dintre opţiunea de încheiere se manifestă sub forma diferită a structurii drepturilor şi obligaţiilor.

În principiu, una şi aceeaşi idee contractul de vânzare cumpărare sub condiţia manifestării voinţei de către una dintre părţi poate fi realizată atât prin intermediul opţiunii de încheiere cît şi a celei de executare.

În opţiunea de încheiere a contractului în baza căruia va fi înstrăinat un bun, pot fi prevăzute anumite obligaţii negative acord de optiune irevocabil ofertantului privind înstrăinarea, gajarea ipotecareagrevarea cu drepturi reale, transmiterea în locaţiune arendălicenţierea de către acesta a bunului care face obiectul contractului de bază pe toată durata de valabilitate a opţiunii.

În cazul încălcării a acestor obligaţii negative asumate, cealaltă parte beneficiarul opţiunii poate în locul acceptării ofertei irevocabile să rezilieze rezoluţioneze contractul de opţiune şi să solicite repararea prejudiciilor sau achitarea penalităţii prevăzute de contract. Însă chiar şi în eventualitatea în care lipsesc asemenea prevederi, aceste obligaţii negative pot fi prezumate ca aplicabile şi deduse din principiul general al bunei credinţe.

Cel puţin, obligaţia vânzătorului ofertantuluiparte a opţiunii call, de a nu înstrăina bunul care face obiectul contractului sau grevarea cu gaj, ipotecă poate cu uşurinţă fi dedus din principiul bunei credinţe. Pe lângă dreptul de reziliere a contractului de opţiune şi repararea prejudiciilor încasarea penalităţiicumpărătorul potenţial beneficiarul opţiunii ar trebui să beneficieze şi de dreptul de a anula acord de optiune irevocabil încheiat de ofertant cu terţul sau gajarea, ipotecarea, grevarea cu alte drepturi reale, transmiterea în locaţiune, arendădacă va fi demonstrat că terţul la momentul încheierii contractului cu ofertantul a fost de rea-credinţă şi ştia, sau nu putea să nu cunoască, că acest bun era obiectul opţiunii încheiate anterior de ofertant, şi încheierea unui asemnea contract constituie o încălcare a obligaţiilor negative asumate de ofertant.

Dreptul nu poate şi nu trebuie să ocrotească o acord de optiune irevocabil înţelegere între ofertant şi terţ, îndreptată spre încălcarea dreptului beneficiarului opţiunii şi la intervenirea cu rea-credinţă în relaţiile contractuale străine. Până la introducerea acestor novele, posibilitatea existenţei unui astfel de pact acord de optiune irevocabil făcut obiectul unor controverse în doctrina românească, găsindu-şi adepţi, dar şi contestatori. Pactul de opţiune este o convenţie prin care o acord de optiune irevocabil, denumită promitent sau ofertant face o ofertă irevocabilă de a încheia în viitor un contract, ofertă pe care beneficiarul este liber să o accepte sau să o refuze într-un anumit termen.

Pactul de opţiune trebuie să conţină toate elementele contractului pe care părţile doresc să-l încheie în viitor, astfel, contractul se va considera încheiat prin simpla acceptare a ofertei, fără nicio formalitate. Pentru a produce efecte, pactul de opţiune şi declaraţia de acceptare trebuie să fie făcute în forma cerută de lege pentru încheierea contractului proiectat.

Comentarii despre Pact de opțiune

Pactul de opţiune este încheiat între persoane prezente, el cuprinde în sine o ofertă irevocabilă de a contracta, ofertă pe care acord de optiune irevocabil pactului este liber să o accepte sau să o refuze într-un anumit termen. Analiza art. Opțiuni de 5 minute lipsa cerinţei legale privind o anumită formă a contractului, pactul de opţiune şi declaraţia de acceptare sunt guvernate de principiul consensualismului.

Declaraţia de acceptare reprezintă exercitarea dreptului potestativ al beneficiarului şi, cel puţin sub aspect formal, este diferită de pactul de opţiune, în timp ce declaraţia de voinţă a promitentului este parte componentă a pactului de opţiune. Din punct de vedere tehnico-juridic, contractul se formează în două etape: prima etapă este reprezentată de încheierea pactului de opţiune, iar cea de-a doua etapă este reprezentată de declaraţia de acceptare a beneficiarului.

Acest mecanism exclude o eventuală rea credinţă a promitentului sub aspectul strict al încheierii contractului, o asemenea atitudine putîndu-se manifesta numai cu prilejul executării contractului deja format.

În doctrină se consideră că în cazul unei acceptări informe a pactului de opţiune, beneficiarul poate fi obligat să încheie contractul potrivit regulilor de la promisiunea sinalagmatică de vînzare, cu menţiunea că prestaţia promitentului vînzător a fost deja executată.

Pe de altă parte, opţiunea poate face parte dintr-un contract, unde spre exemplu locatarului îi este acordată opţiunea de a cumpăra sau primi o extindere a termenului de locaţiune profesorul Corbin invocă precedentele Hersey v. Giblett, 18 Beav.

ISSN 2393-3445

Barton, L. Smith, 22 Chan, D. Dibbins, 2 Ch. Fotherfill, 1 Eq. Sabine, 1 VernonWoodruff v. Woodruff, 4 N. EhrlichA. Conrad, 47 Mich. Co v Union Co. Intenţia de a acorda o asemenea opţiune unei părţi poate fi expusă în mai multe forme, întrucât nu este o formă standardizată şi invariabilă.

În dreptul american opţiunea, spre deosebire de sistemele continentale, va avea forţă juridică dacă este sub semnătură sau recunoscută oficial under seal sau este bazată pe o contraprestaţie compensare, cauză apartepoate fi o ofertă de promisiune pentru promisiune offer of a promise for a promise caz în care va fi contract bilateral, acompaniat de un contract unilateral de a nu revoca oferta.

Acest contract suplimentar trebuie să fie sub o anumită formă oficială under seal acord de optiune irevocabil să fie bazat pe o contraprestaţie compensare, cauză apartede regulă este unilateral, fiind sub forma oficială sau compensarea fiind plătită.

De asemenea poate fi ofertă de promisiune pentru un act în acest caz este un contract unilateralacompaniat de contractul de a menţine oferta valabilă ca şi în cazul precedent sau de asemenea poate fi un contract unilateral cu o condiţie care o precede.

Într-o hotărâre s-a argumentat chiar că opţiunea nu este cesionabilă cazul Rease v. Kittle, W. Beavers, Va. Whitmore, House v. Jackson, 24 Ore. O părere similară este expusă şi de doctrinarul rus Jujalov care este de părerea că contractul de opţiune este în esenţă acelaşi contract de bază, doar că sub o condiţie suspensivă sub forma acceptării ofertei irevocabile şi o plată aparte pentru prezenţa unei asemenea condiţii [26, p.

Totuşi în common law este acceptat de majoritatea autorilor că opţiunea se structurează prin mecanismul ofertei şi acceptării. Conform altui doctrinar american, Frank James, opţiunea este un contract bazat pe o contraprestaţie compensare, cauzăsau în unele jurisdicţii în formă scrisă specială under sealîn temeiul căruia o parte, numit opţionar optionorvinde celeilalte părţi, numit optionee, dreptul, ca la discreţia ultimului, să fie achiziţionat un anumit bun identificat, la preţul şi în termenii şi condiţiile stabilite în contractul de opţiune [15, p.

Opţiunea de deschideți un cont demonstrativ pentru opțiuni diferă de opţiunea de cumpărare, ori în cazul celei dintâi dreptul de a alege este a vânzătorului.

Opţiunea îmbracă diferite forme, este cum să câștigi în mod constant puțin pe internet în contracte de locaţiune, acordând locatarului dreptul de a extinde termenul contractului, în general este întâlnită în contracte, acordând dreptul uneia dintre părţi de a înceta relaţiile contractuale.

• De Gabriel Tița-Nicolescu Codul civil Quebec nu reglementează distinct instituția pactului de opțiune însă, așa cum arătam, abordează aspectele esențiale legate de oferta de a contracta emisă sub forma unei promisiuni certe și adresate unei persoane determinate.
• Convențiile precontractuale | Revista Universul Juridic
• Pact de opțiune | Dictionar juridic (dex)

Caracterul distinctiv şi important al opţiunii de cumpărare este faptul că obligă opţionarul să vândă bunul însă nu obligă beneficiarul, fără consimţământul său să cumpere acest bun.

Opţionarul renunţă doar la dreptul de a vinde bunul terţilor pe o durată determinată, iar beneficiarul dobândeşte doar dreptul de a alege dacă solicita executarea sau nu executarea contractului [15, p. Strict vorbind, bunul nu câștigând bani acasă fără internet obiectul contractului, obiectul contractului este dreptul de a alege să cumperi. Încheierea acestuia este posibilă prin prisma principiului libertăţii contractuale, ţinându-se cont de prevederile generale care reglementează oferta — § şi BGB în mod special.

Comentarii despre Art. 1278 Noul cod civil Pactul de opţiune Efectele contractului Contractul

Conform prevederilor art. În privinţa contractelor de opţiune se aplică normele de vânzare-cumpărare dacă părţile nu convin altfel. În primul rând, este necesară indicarea expresă a faptului, că dreptul beneficiarului opţiunii este corelativ cu obligaţia ofertantului. Astfel beneficiarul opţiunii dobândeşte un drept potestativ, el având posibilitatea de a alege, ofertantul, pe de altă parte, are o obligaţie, executarea căreia depinde de voinţa beneficiarului opţiunii.

A intervenit o problemă.

Cu alte cuvinte, executarea obligaţiei este suspendată până la momentul acceptării de către beneficiarul opţiunii. De asemenea, faptul că opţiunea este reglementată ca o varietate a vânzării-cumpărării, nu limitează aplicabilitatea acesteia doar la un singur tip de contracte.

În temeiul principiului libertăţii contractuale, opţiunea poate fi aplicată oricărui contract, dacă o permite natura acestuia. Opţiunea poate fi aplicată şi în cazul locaţiunii, arendei, leasingului, creditului etc.