Sensul opțiunilor

Din punct de vedere practic, acest contract poate fi utilizat atunci când o parte dorește să se oblige ferm și irevocabil spre exemplu sa transmita dreptul de proprietate asupra unui bun, în vreme ce cealaltă parte își păstrează dreptul de a opta sau nu în acest sens. În cazul în care, această ultimă parte nu optează spre cumpărare, pierde prețul plătit la încheierea actului, iar în cazul în care optează în sens pozitiv, devine automat proprietar, fără a mai fi necesară prezența vânzătorului.

Cu toate că pactul de opţiune poate fi utilizat, cel puţin teoretic, pentru încheierea unei multitudini de contracte spre exemplu contracte de închiriere, gaj, ipotecă, sau muncăel este cel mai adesea utilizat în vederea perfectării contractelor de vânzare-cumpărare.

Pactul de opțiune nu are în nici un caz ca efect transmiterea proprietăţii sau a unui alt drept, fiind un act premergător acestei transmiteri, şi care trasează liniile generale în care ea se va realiza.

În acest scop el se poate constitui ca act separat, sau se poate introduce ca şi clauză în cadrul unui alt contract. Există opţiuni de vânzare, prin care promitetul se obligă să vândă, beneficiarul având facultatea de a ridica opţiunea în sensul cumpărării şi există opţiuni de cumpărare care obligă pe promitent la cumpărarea unui bun, beneficiarul având opţiunea vânzării.

Obligaţia legală a societăţilor de leasing de a respecta opţiunea cumpărării de către utilizatorul în contractul de leasing a bunului ce face obiectul acestuia considerăm că, neavând izvor contractual nu poate fi considerată un pact de opțiune. Introducerea unei clauze într-un contractul de locațiune prin sensul opțiunilor locatorul se obligă să vândă bunul locatarului la expirarea contractului de locațiune considerăm că ar trebui calificat mai degrabă ca o promisiune unilaterală de vânzare decât ca un pact de opțiune de vânzare, acesta presupunând una act de dispoziție din partea promitentului.

Contractul de împrumutul prin care debitorul se obligă să vândă bunul în contul datoriei, la sensul opțiunilor după scadenţă, sensul opțiunilor opţiunea creditorului este o opțiune de vânzare, cu particularitatea că, în această situaţie prin ridicarea opţiunii se va încheia un contract de dare în plată.

Există şi exemple de opţiuni de cumpărare, cum câștiguri rapide de pe sensul opțiunilor fi introducerea, în cadrul unui contract de locaţiune sau de închiriere a unei clauze prin care locatarul se obligă să cumpere bunul de la locator, în cazul în care acesta ar opta spre vânzarea lui.